Calendar activitati - ORA Locala (CFR)

joi, 14 februarie 2013

Modificare etaj final profesional YO4BXX

Partea a-I-a
Modificare etaj final profesional YO4BXX

As vrea sa fiu si eu alaturi de radioamatorii constanteni. Sa postez diverse comentarii in legatura cu activitatea mea,  referitor la constructii, concursuri, comentarii la evenimentele YO.
            Pentru inceput vreau sa descriu felul in care trebuie sa ma descurc cu transformarea unui etaj final profesional. A functionat pe diverse frecvente fixe intre 1,6 si 25 MHz. Practic este o statie navala pe care mi-a dat-o un amic YO4 acum vreo 12 ani.  E compusa din 4 sertare. Cel de jos e redresorul, apoi partea de receptie, partea de emisie nivel mic si ultimul, cel de sus este finalul de emisie. Alimentarea se face cu tensiune de 24 V, este in comutatie si livreaza tensiunile necesare de 5V, 12V, 42V si 2000V. (Foto 1) 


Sertarul de receptie (Foto 2,3) este format din panoul frontal si etajele functionale pe 11 placi de circuit imprimat, la fel si excitatorul (Foto4). Etajul final (Foto 5,6) are un tub ceramic 3CX400A (8874) de 400W.






Eu am inceput sa iau fiecare placa in parte si sa-i scot schema ca sa stiu ce am de facut si cum sa o adaptez la benzile noastre. Shema este foarte sofisticata si cu peise de nota 10. Este facuta de firma ITT. Pe receptie a trebuit sa refac complet etajul de intrare caci circuitele erau de banda larga sip e alte frecvente. La fel si mixarile. Am reusit sa fac in felul urmator: Semnalul de intrare este mixat intr-un mixer inelar cu semnalul de la bucla PLL si trece printr-un filtru de 63.078KHz, apoi trece printr-un mixer cu Trz. 40.673 ce primeste semnal de la un VFX pe 58.078MHz, trece prin doua filtre de 5.oooMHz, detectorul de produs si apoi AF-ul. Ceva asemanator si pe emisie. Mi-a luat peste un an sa scot schemele necesare fiecarei placi, sa fac modificari de frecventa ca sa obtin benzile noastre de frecventa, schema fiind foarte complexa, facuta profesional de ITT. Iar piesele de foarte buna calitate!!!
 In 2003 cand am ajuns cu modificarile la etajul final de 400W, am cumparat cu sotia terenul de la Techirghiol si s-a rupt filmul! Nu am mai reusit sa mai fac modificarile dorite de mine la statie. In vara lui 2005 s-a terminat de construit casa, toamna ne-am mutat definitiv din Constanta si am inceput sa crosetez ,,doi pe fata, doi pe dos`` prin curte si prin casa. Erau foarte multe de facut. Este mare deosebire intre viata de la apartament si traiul de la curte. La curte niciodata nu termini treaba. M-am consultat cu YO4ASV si cu YO4SI si prin 2008 am montat o antena dipol 20x20metri dar in zigzag, caci suprafata terenului si asezarea casei nu-mi permiteau mai mult. Prin martie 2010 am cumparat de la LCCOM un FT897D, iar statia navala a ramas si mai la urma. Mereu spuneam ca o sa ies la pensie si o sa o termin atunci…
La pensie am iesit in noiembrie 2010 si abia acum, in 2013 m-am hotarat sa dau atacul la finalul de 400W de la statia navala. Nu pot folosi alimentatorul in comutatie ca nu are sens si in plus face un zgomot – tziuit- deranjant. Trebuie sa fac un alimentator clasic si sa utilizez piesele care se se vor potrivi la noua schema.
Saptamana viitoare am sa-ti scriu ce am mai facut practic la alimentator.
Toate cele bune. YO4BXX Cornel       0744-575.530      0241-735553

                                                                                                                         14.02.2013


Partea a-II-a


Am defrisat etajul redresor si trebuie acum sa incep cu partea mecanica: sasiu si cutie pentru alimentator. In foto 7 este filtrul de alimentare pentru 24V al redresorului. Cateva spire pe un tor de ferita. Firul rosu de plus are 3 spire, firul negru de minus 3 spire, fiecare fir decuplat la masa printr-un condensator de 2,2μF. Pe o carcasa de fibra de sticla cu diametrul de 25mm sunt bobinate doua infasurari – una pentru plus, cealalta pentru minus – cu sarma de cupru cu diametru de 3mm = cate 15 spire. Urmeaza un condensator electrolitic de 4500μF. In foto 7 acolo unde este prins condesatorul electroltic era comutatorul de pornire – firele erau prinse cu 4 suruburi.

 Deci practic este un filtru П pe fiecare brat de alimentare, intre tor si bobina este condensatorul de 2,2μF iar la celalalt capat de bobina este condensatorul de 4500μF. Acest filtru o sa-l inchid intr-o cutie metalica si o sa-l intercalez intre alimentatorul de 13,7V si FT 897D.
Am lasat deoparte circuitele de alimentare si am trecut la etajul final unde am unele nelamuriri. Neavand schema originala, am incercat sa ma descurc singur si am facut interpretarile in felul meu. In momentul de fata am reusit sa definitivez schema la etajul prefinal si acum am schemele la tot etajul final. Incerc sa scriu cateva cuvinte despre fiecare.
Schema de prefinal foto 8.

 Semnalul primit de la sertarul Tx este amplificat de tranzistorul V01 (tip 2N5641 - dupa catalog pana la 7W) si V02 (tip PT9783 – dupa catalog in jur de 50W). In colectorul lui V02 este un tor cu diametrul de 40 cm, cu 5 spire - cablu coaxial subtire din teflon, tresa este conectata intre alimentare si colector iar  firul de mijloc intre colector si iesire. Placa de circuit foto 9 este montata pe un radiator din aluminiu. V01 si V02 sunt montati pe radiator, iar contactele pe placa de circuit imprimat.

Schema cu tubul final este in foto 10.

 Semnalul de la placa prefinal ataca direct catodul tubului final 8874. Schema are in  compunere: un etaj detector; un comparator (care actioneaza cele 3 motorase de la acordul automat); un etaj ALC. In figura 11 este o completare la schema, felul cum este conectata grila de comanda, cum este alimentat filamentul.

Acordul se face atat manual cat si automat. Sunt 3 motorase, unul actioneaza comutatorul de benzi, al doilea condensatorul variabil din placa, iar al treilea condesatorul variabil de antena.
Ceeace nu stiu, este cum sa atac finalul, avand o statie FT 897D. In baza lui V01, a lui V02 sau in torul din catod? Etajul este de banda larga. Cum este mai bine? Intrebari, intrebari…
Zilele urmatoare voi lucra la partea de alimentare, sper sa o termin intr-o saptamana si sa descriu mai departe ce am facut.

Toate cele bune. 
                                                                                                                               Publicat 21.02.2013



10 comentarii:

  1. Bun-venit în spaţiul public, Cornel şi la cât mai multe articole!
    Fery, YO4PX

    RăspundețiȘtergere
  2. Cornel,
    Avand in vedere greutatea si pretul procurarii lampilor de schimb 8874, poate trebuie cantarita si oportunitatea folosirii componentelor de buna calitate la modificarea amplificatoruli intr-unul cu GU-74b, tub infinit mai usor de gasit. Nu de alta dar nu stiu daca cei 400W merita efortul necesar si bataia de cap. Poti folosi sistemul de racire, variabilii, bobinele, socurile, condensatorii ficsi, comutatorii etc. Sursa de inalta tensiune oricum trebuie facuta din nou, dezavantajul ar fi ca trebuie si alimentare de ecran si un sistem de monitorizare si protectie a lampii. E adevarat ca triodele au mai multe avantaje constructive decat tetrodele dar situatia pe piata a facut ca GU-74b sa devina o alternativa rezonabila.
    Astept cu interes si restul relatarilor.
    Succces in constructie,orice varianta ai alege.
    73
    Morel
    4X1AD
    ex.YO4BE

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc Fery pentru urari. Ai fost mereu alturi de mine si sper sa termin cu bine finalul.
    Am vazut ca Ciprian N2YO a postat pe Radioamator.ro articolul pe care l-am scris la YO4KRB. Multumesc Ciprian, mi-ai facut o surpriza! Am postat la YO4KRB ca sa se animeze blogul respectiv pentru constanteni. Am vazut la Gelu YO4AUP cum isi descrie activitatea si cat de frumos scrie articolele. Multumesc Gelu. Eu ii recomand sa scrie o carte cu constructiile pe care le-a facut. Are talent la construit, dar si la scrs. Vreau si eu sa calc pe urmele lui si sa-mi descriu activitatea. In acest fel ma angrenez mai mult in hobiul nostru.
    Pentru 4X1AD. Multumesc Morel pentru sfaturi. Si eu m-am gandit la GU-74. Dar acum, pe langa tubul 8874 din statie, mai am doua tuburi de rezerva. Astept sa vad cum se vor comporta in trafic. Asta si in functie de cum voi reusi sa stabilesc regimul de lucru al montajului. M-a bucurat mesajul tau, gand la gand cu bucurie! Ce telepatie! Acum doua zile doream sa-ti scriu si sa-ti cer sfatul in legatura cu felul de atac al tubului final. Acum doi ani m-ai ajutat in legatura cu utilizarea feritelor pentru stapanirea radiofrecventei. Cred ca in zilele urmatoare am sa postez urmatorul articol, ca am de facut schema la prefinalul cu tranzistori si te rog daca se poate sa-mi dai o idee cu atacul finalului.
    Mult succes radioamatorilor YO de pretutindeni!
    YO4BXX Corneliu Conrad

    RăspundețiȘtergere
  4. Cornel,
    Daca ai tuburi de schimb si te hotarasti deci sa optezi pentru triode, trebuie folosita o configuratie cu grila la masa si atacul pe catod cu intrare acordata. Am construit si eu pe vremuri un amplificator cu 8874 si am o schema pentru tine inclusiv pentru circuitele de adaptare pe fiecare banda din catod. Ca sa nu plictisim pe toata lumea, putem trece pe email. Oricum, iti stau la dispozitie cu placere cu ceea ce stiu si reusesc sa-mi amintesc :)) .
    73
    Morel
    4X1AD
    ex.YO4BE

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cornele draga ! Mereu ai facut lucruri pe care altii nici nu indrazneau sa le inceapa. Imi amintesc digitalele tale si SSTV-ul cu care Radu incerca sa te tempereze, fiindca erau impacientati cei de la "servicii". Tehnologia s-a pravalit peste noi. Aceasta statie era la vremea ei o comoara. Ai facut o munca extraordinara ca i-ai scos schema. Dar la fel de bine ai facut ca ti-ai procurat FT897. Astfel ca din scula aceasta, de interes a ramas doar finalul. Faina ideia lui Morel cu atacul in catoda prin circuite acordate pe fiecare banda. Dar acum a aparut si acel prefinal si anteprefinal. Orice element activ vine cu ceva neliniaritati. Urmareste maxim de eficacitate cu minim de complicatii.
      Oare sa ataci din 897 printr-un tor de banda larga ? Acel UN-UN ? 897 sa vada 50 de ohmi. Oare cam ce impedanta are intrarea in catoda tubul final ? Aici Morel cred ca are experienta necesara sa te ajute in continuare. Felicitari pentru tot si tine-ne la curent. Mircea = yo4si

      Ștergere
    2. @YO4SI: Mircea, i-am trimis lui Cornel toata documentatia disponibila prin e-mail. Daca te intereseaza impedanta de intrare, iti pot spune ca aceasta chestiune ori nu este tratata de loc, ori este tratata insuficient in literatura in lb.romana de pe diverse site-uri sau reviste. Impedanta nu este constanta si evident este complexa, exprimarea ei doar in ohmi nu este suficienta decat poate din punct de vedere informativ. In cazul specific se poate aproxima ca in conditii de test, un tub 8874 excitat in catod, are aproximativ 90-100 Ohm. Dar impedanta reala este dependenta de clasa de operare. Doar in clasa A, tubul conduce tot timpul in ambele cicluri ale sinusoidei si prezinta o impedanta destul de constanta. In clasa B, el conduce doar jumatate din ciclu si de aceea impedanta variaza de la o maxima la o minima in timpul unui ciclu complet. Dar cate amplificatoare de putere lucreaza in clasa A ? Niciunul, chiar daca liniaritatea este cea mai buna - disipatia este enorma si eficienta este foarte scazuta (10-20%). In clasa B, eficienta este ridicata dar liniaritatea este profund compromisa. De aceea se lucreaza in AB1 sau AB2, un compromis din punct de vedere al eficientei (50-60%) si cu o liniaritate rezonabila. In clasa AB, variatia impedantei de intrare este mai mica decat in clasa B dar evident mai mare decat in clasa A. Din aceasta cauza este nevoie de un circuit de intrare de adaptare care prezinta si un efect de asa-zisa stocare a energiei pentru intervale extrem de scurte. Acesta poate fi un circuit Pi sau T cu un factor Q redus, 3-5 de exemplu. Acesta va prezenta o impedanta a carei limite de "salt" poate fi suportata de circuitele de monitorizare si protectie a puterii din etajele finale tranzistorizate ale transceiverelor actuale. Problema este mult mai putin agravata cand transceiverul care livreaza excitatie este cu tuburi, mult mai suferitoare. Dar cati mai folosesc transceivere cu tuburi ? In plus, folosirea de filtre acordate in fiecare banda contribuie la reducerea distorsiunilor de intermodulatie si a diverselor armonici si spurii. Solutia cu intrarea pe transformator de banda larga pe tor pe ferita este mai mult decat mediocra pentru aplicatiile din radioamatorism. Este doar un compromis pentru statiile comerciale.
      In ceea ce priveste amplificatoarele cu tetrode metaloceramice mai moderne, gen Svetlana GU-74B, intrarea nu este acordata ci pe un rezistor neinductiv de putere care "pacaleste" transceiverul solid state sa vada chipurile o sarcina constanta de 50 Ohm. Dar majoritatea puterii de excitatie se risipeste pe acest rezistor si de aceea este o solutie de compromis adoptata pentru ca este infinit mai ieftina decat metoda circuitelor acordate pe fiecare banda. Si puritatea spectrala a amplificatoarelor cu intrare rezistiva este net inferioara celor cu"matched input". Sper ca informatia de mai sus sa mai lamureasca putin macar o parte din legendele urbane despre amplificatoarele liniare.
      73
      Morel
      4X1AD
      ex.YO4BE

      Ștergere
  5. @YO4SI: Salut Mircea, sa stii ca am corespondat cu Morel si am primit de la el pe email documentatia necesara pentru felul in care sa fac atacul in catodul tubului final si deci nu are sens sa folosesc placa de prefinal cu torul respectiv. Asa cum spui si tu nu trebuie sa implic si alte neliniaritati, sa fac schema stufoasa. Nici eu nu stiu care este impedanta de intrare a catodului. Ai dreptate, din tot rakul nu folosesc decat finalul. Sertarele Rx si Tx raman pe afara, iar partea de redresor deja am defrisat-o si folosesc doar componentele care fac parte din schema de alimentare a finalului. Pana sa ma apuc eu sa-ti scriu, deja am vazut ca Morel este mereu pe faza si a postat si el amanunte despre acest lucru.
    @4X1AD: Salut Morel, multumesc pentru ajutor. Multumesc pentru sfaturi. Foarte interesanta documentatia trimisa si zilele trecute le-am studiat si inca nu m-am apucat sa-ti scriu. Cred ca pe marti sau miercuri o sa-ti trimit un email dupa ce ma mai lamuresc cu toate problemele. Faptul ca am inceput sa descriu pe blogul KRB ceeace constuesc, ma obliga sa lucrez mai intens si cu multa atentie sa nu gresesc. Toate cele bune.
    Mult succes radioamatorilor YO de pretutindeni!
    YO4BXX Corneliu Conrad

    RăspundețiȘtergere
  6. @4X1AD Multumesc Morel pentru atentie. Cuvintele dumitale au mers pe gandurile mele. Aceasta impedanta de intrare dinamic variabila, pentru o alternanta a sinusoidei fiind mult diferita fata de cealalta alternanta, m-a facut sa nu ma simt atras de acest mod de excitatie (in catoda lampii). Desi simplitatea ei este atractiva. Pentru ca foarte multi ataca direct in catod, fara circuite "matched input". In 1998, Marcel, YO4AB, mi-a pus in mana o cutiuta, aceasta fiind incinta de racire cu un GU74B cu soclu cu tot. Si mi-a spus: "Ia mai Mircio, si fa-ti un final ca lumea si termina cu GK-urile alea ale tale". Asa era Marcel !... Si am ales solutia cu excitatie in grila, cu 75 de ohmi, ca am considerat ca tensiunea de atac este oleaca mai mare si lampa se deschide mai usor. Asa aratau caracteristicile lampii. Napraznica lampa asta. Cu 30 ma/V panta. Fatza de GK71, numita si "lampa prostului" aceasta este mult mai greu de stapanit. Dar am rezolvat-o dupa ce am distrus doua lampi. Folosesc rar finalul. Mi-e frica sa nu ajung cu RF prin celelalte apartamente.
    @YO4BXX. Ai aparut in lume, ai obligatii, asa cum ne spuneau parintii: sa te imbraci frumos, sa vorbesti frumos, sa fii un exemplu. Relaxeaza-te si actioneaza.. Asa cum te cunosc, vei reusi ! Mircea = yo4si.

    RăspundețiȘtergere
  7. @YO4SI: Mircea, eu am folosit la greu GK-71 cand eram in Romania. Si acum mai este la Constanta unul din liniarele mele cu 2 x GK-71 pe care l-am construit prin anii '70. O lampa ieftina, nepretentioasa si suferitoare, saraca. sa dam Cezarului ce-i al Cezarului. Acum cred si eu ca cel mai bun compromis in YO este GU-74b desi si la voi pretul a inceput s-o i-a in sus.

    @YO4BXX: ti-am mai trimis si schema de la protectia INRUSH Current si un material despre folosirea si protectia triodelor metaloceramice. Si inca o schema pentru circuitele acordate pe intrare, de data asta cu miezuri reglabile in loc de toruri. Ti-am trimis si sugestiile mele despre alimentator si restul schemelor. Sper sa-ti fie de folos.

    Succes,
    73
    Morel
    4X1AD
    ex.YO4BE

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut Mircea & Morel. Va multumesc pentru ca sunteti alaturi de mine. Am primit de la Morel multe mesaje cu documentatie si scheme si acum trebuie sa le studiez si sa aleg variantele cele mai bune. Trebuie sa folosesc o alta schema, alte materiale. Morel ma uimesti cat de promt raspunzi la multele mele intrebari si nelamuriri. Gasesti raspuns la toate, ai un zece cu felicitari de la mine. O sa va tin la curent cu toate modificarile pe care trebuie sa la fac.
      Toate cele bune. YO4BXX Cornel

      Ștergere