Calendar activitati - ORA Locala (CFR)

joi, 28 februarie 2013

Reactivare baliza 6m (50.069,5Mhz)

Baliza YO4KCA/B 50.069,5Mhz    

Din ciclul ,, Sa mai stricam ceva..." avand in vedere inceperea sezonului de  VHF,  6M & UP am zis sa repornim  balizele . Momentan  fiind in  posesia mea balizele  pentru 6m si 23cm , baliza comuna pentru 2m/70cm fiind de ceva timp la Cristi YO3GDI pentru realiniere . Am fost nevoit sa separ partea de identificare pt, a lucra individual. Baliza pentru  23cm continea partea de indentificare si actiona simultan prin cablu si pe cea de 6m . Acest lucru nu era foarte greu de realizat  deoarece eram in posesia controlerului AVR AT89C2051-24PI ( soft scris si  programat de catre Octavian  YO4GRH - TNX) mai trebuia doar pus la treaba. Am achizitionat Quartul 8,8672Mhz ce imi lipsea  si pe un cablaj de test am realizat montajul pentru baliza de 6m fiind identic cu cel de la baliza de 23cm

Schema controler  AT89C2051

Partea de identificare  .

 Baliza activa !


2,5W-out
  Partea de identificare a functionat fara probleme la conectarea in baliza . Frecventa de lucru este de +/- 50.0695Mhz  indicativ YO4KCA/B putere de iesire circa 2,5W OUT, antena YU7EF dualband 6/7el 6m/4m QTF 320gr . Baliza este functionala pentru  teste pana la confectionarea unui dipol separat dedicat pt ea .
   Urmeaza montarea si activarea balizei  de 1296Mhz (23cm)......se cauta locatie ....propuneri .

YO4FYQ Claudiu - KN44FD - 28.02.2013 ( Publicat si pe http://yo4fyq.blogspot.com )



CUM FORMAM CORECT UN TUB METALO-CERAMIC TIP GU 74b



CUM FORMAM CORECT UN TUB
METALO-CERAMIC TIP GU 74b


               Acum mai bine de o luna amplificatorul liniar cu 2xGU74b pe care il folosesc uneori la dx construit cu ani in urma de cel ce a fost Iordanescu Marcel YO4AB ( sk ) a inceput sa dea semne de oboseala. La prima aspectare una din lampi isi schibase culoarea  devenind vinetie! Era clar ca putea fi o potentiala cauza. Un telefon si fuga la catometrul lui Gelu Radulescu YO4AUP, un pasionat constructor si experimentator de amplificatoare liniare cu lampile din PA. La masuratoare cea scimbata la culoare …moarta, cealalta la cca 80%. Solutia : ori una cu acelasi curent ca cea ce mai functiona ( 290 mA) sau doua noi.  Cum la masuratoare dusesem si o a treia lampa ce o aveam de ceva timp si la masuratoare arata parametri de “ nou” solutia potentiala a fost o a doua lampa noua.  Unde o gasim?
               Dupa ceva cautari pe internet si la rubrica vinzari de pe Radioamator.ro, telefoane pe la cunoscuti, m-am dezumflat! Ori preturi prohibitive in YO la marfa declarata “ noua” ori solutia de peste ocean total de neacceptat ca pret cu lampi fabricate acolo, dar sigur noi.  Intimplarea a facut sa stau de vorba la telefon cu un radioamator din Constanta pe un alt subiect si am cerut un sfat referitor la “ durerea “ mea. Surpriza!!  OMUL ( merita din plin majusculele! ) mi-a oferit si dat o lampa noua , avertizindu-ma totodata ca trebuia formata.
               Aveam acum doua lampi in parameri de nou. Stiam de la cei ce construiesc amplificatoare cu tuburi metalo-ceramice ca acestea nu se baga pur si simplu in soclu si se pun in emisie, desi s-a cuibarit ideea auzita ca folclor ( potential adevarat ) ca “ rusii” acolo unde le folosesc ( armata ) nu au timp de formari si le inlocuiesc pur si simplu si la treaba.  Ar fi fost pacat ca dupa  norocul de a avea prieteni adevarati aici printre radioamatorii constanteni, sa-mi bat joc de ele stricindu-le printr-o punere in exploatare aiurea.  Am cautat pe internet info referitoare la subiect si am gasit. Dar cite articole atitea pareri, desi in unele parti ideile corespundeau.
                Mi-am adus aminte de o discutie cu mentorul nostru Radu Bratu YO4HW ( sk ) despre tuburile  GU 81M pe care o purtase cu bunul lui prieten Morel Grunberg 4X1AD ( ex. YO4BE ) si care il lamurise despre cum se folosesc lampile in general si  in special despre lampile metalo-ceramice folosite de un amplificator american ce sosise cu ceva timp in urma la fostul radioclub Judetean Constanta.  Am trimis un e-mail la Morel si raspunsul a fost prompt, la subiect si am rezolvat in 72 ore formarea tuburilor GU 74b si punerea lor in functiune.  I-am cerut lui Morel permisiunea de a publica si spre stiinta altora ce potential ar putea avea nevoie de aceasta informatie.
                Redau e-mail-ul de la Morel asa cum a venit el:
Salut Cornelius,
Intr-adevar, problema conditionarii (formatarii) tuburilor de putere este abordata in foarte multe feluri, din pacate, dupa principiul "cu cat am mai putine cunostinte tehnice, cu atat vorbesc mai mult".
Eu as putea sa-ti fac o dizertatie intreaga (bazata in special pe recomandarile firmei  Eimac) in ceea ce priveste conditionarea tuburilor dar si pe experienta mea cand am servit in calitate de consultant tehnic, o retea de broadcasting locala.

Presupun insa ca nu simti nevoia sa citesti sute de pagini si sa tragi concluzii, asa ca am sa fiu scurt.
Unii baga toate tuburile in aceiasi salata in loc sa le trateze conform specificului constructiei interne, a geometriei grilelor, filamentelor si anozilor sau a materialelor diferite folosite. Tuburile de sticla cu incalzire directa/indirecta, tuburile metaloceramice obisnuite de pana la 5kW sau tuburile alimentate cu mai mult de 3kV la anod, fiecare trebuie tratate diferit. 
Conditionarea tuburilor se face din motive: a. depozitarea indelungata (peste 1 an) si  b. depozitarea incorecta (in pozitii orizontale). In opinia mea, toate tuburile trebuie conditionate daca a trecut mai mult de un an de la cumparare sau stocare. 
Cea mai simpla metoda de bun-simt tehnic (minimul obligatoriu de facut) pentru metalo-ceramice este urmatoarea :  
1. se conecteaza tensiunea de filament nominala si ventilarea tubului pentru 12-24 de ore. Nici o alta tensiune nu este conectata (anodica, grila 2, grila 1).
2. se conecteaza restul tensiunilor pentru 10-12 ore fara sa se treaca pe emisie
3. se trece pe emisie fara nici o excitatie pentru 2-3 ore, transceiverul sa fie chiar inchis, pentru siguranta. Se observa doar curentul de repaus al tuburilor, Ia0.
4. se porneste transceiverul si se face acordul liniarului cu 1/3 din puterea de excitatie normala (sa zicem 20W in loc de 60W)
5. se trece in CW pe pozitia "puncte" si se emite cu putere mica 15 minute
6. Se trece la puterea de excitatie normala , se reface tuningul si se poate lucra obisnuit in continuare  
 Nota A: ATENTIE la tensiunile inalte din amplificator.
Nota B: nu se conecteaza NICIODATA in acelasi timp filamentele si restul tensiunilor. Pentru GU-74b recomand ca filamentele sa se incalzeasca minimum 3 minute inainte de pornirea celorlate tensiuni.  
Daca esti grijuliu si pedant (la preturile actuale ale tuburilor, merita sa fii asa), o metoda si mai buna este urmatoarea:  
1. se deconecteaza transformatorul/transformatoarele de tensiune anodica, grila ecran si grila 1 de la 220V si se lasa doar trafo de filament conectat.
2. se conecteaza amplificatorul la retea prin intermediul unui variac (autotransformator) . Tuburile nu sunt bagate inca in soclu. Se inseriaza temporar in serie cu tensiunea de filament o rezistenta de putere de  2-3 Ohm. Se regleaza variacul in asa fel ca tensiunea de filament sa fie de circa 3-4V. Se introduc tuburile in soclu si se lasa alimentate pentru 1-2 ore, ventilatorul/turbina trebuie sa raceasca permanent.
3. se mareste tensiunea de filament la 6V si se lasa pentru 1 ora.
4. se mareste tensiunea de filament la 9V si se lasa pentru 1 ora.
5. se mareste tensiunea de filament pana la cea nominala de 12.6V si se lasa 12-24 de ore sa functioneze cu ventilatorul pornit.
6. se opreste amplificatorul si se scot tuburile din soclu.
7. se conecteaza amplificatorul la 220V astfel: transformatorul de filament direct la 220V iar primarul transformatorului/transformatoarele de anodica si grile ecran si grila 1 se conecteaza la variac care se regleaza in asa fel ca toate tensiunile inalte sa fie de circa jumatate din nominal ( ex.1 kV anodica si 150V ecran). Se noteaza pozitia variacului pentru aceste tensiuni. Se deconecteaza amplificatorul de la 220V. Se conecteaza temporar o rezistenta de putere de cativa zeci de ohmi (ex. 20-50 Ohm la 20W) serie cu tensiunea anodica.
8. Variacul este inchis (pe 0) = deci toate tensiunile inalte sunt 0. Se introduc tuburile in soclu si se porneste amplificatorul si se lasa filamentele sa se incalzeasca minimum 3 minute.
9. Se trece variacul pe pozitia notata mai inainte in care tensiunile inalte sunt cam jumatate din nominal. Ventilatia merge permanent. Se lasa amplificatorul sa mearga 6-12 ore cu filament cu tensiunea nominala iar tensiunile inalte la jumatate. Nu se trece pe emisie.
10. dupa 12 ore Se actioneaza variacul gradat cu inalta tensiune pana la valoarea nominala. Se lasa asa cca. 10-12 ore.
11. Se deconecteaza amplificatorul de la retea, se deconecteaza cele doua rezistente temporare din filament si anod precum si variacul.
12. Se incalzesc filamentele 3 minute si se conecteza inalta tensiune la valoarea nominala pentru 1 ora.
13. dupa 1 ora, se trece pe emisie fara excitatie (de preferat ca transceiverul sa fie deconectat) in asa fel ca sa vedem doar curentul anodic de repaus si se lasa asa pentru 1 ora.
14. dupa 1 ora, se conecteza transceiverul si se aplica DOAR 1/3 din excitatia obisnuita, se acorda liniarul la putere mica. Se emit puncte in CW in mod intermitent pentru cca. 15 minute.
15. Se poate trece la excitatie nominala, se reface tuningul pentru putere nominala de iesire si totul este gata de lucru.

Nota A: ATENTIE la tensiunile inalte din amplificator si la variac.
Nota B: sistemul de racire este conectat in tot timpul incercarilor de mai sus

Usoare modificari trebuie facute la procedura daca conceptia alimentatorului tau este alta decat cea clasica cu un trafo separat de filament si trafo separat pentru tot restul tensiunilor inalte. 
Sunt constient ca procedura poate parea complicata din cauza ca ti-am detailat-o pas cu pas. Insa investitia de timp se merita: in primul rand ai evitat defectarea unui tub "amortit" de ani multi de stocare, cu elementele distorsionate geometric de gravitatie si cu vacuumul partial afectat. In al doilea rand, ai marit foarte mult durata de viata a tubului, facandu-i rodajul cum trebuie. Tuburile metaloceramice sunt ca femeile: merg bine daca le incalzesti TREPTAT si le iei cu incetisorul. Toti pasii detailati au fost facuti ca sa sa se evite fenomenul de "inrush" - cand tubul e rece si/sau nefolosit, poate lua de 5-10 ori mai mult curent la conectare la filament ceea ce duce ori la intrerupere ori la deteriorare severa. Iarna este si mai pregnant acest fenomen. La fel si in anod, am introdus rezistenta de limitare la prima conectare la HV contra descarcarii (arcului) care se poate produce cand vidul nu este perfect sau elementele sunt distorsionate. Daca intelegi principiul destul de simplu al conectarii gradate la tensiuni, refacerea vidului si evitarea arcurilor interne de inceput, atunci nu mai pare complicata toata procedura.  
Ce metoda vei alege, depinde de tine. Recomandarile de mai sus iau in consideratie ceea ce se numeste "good engineering practices" si recomandarile Eimac din cartea lor "Care and feeding of RF Power grid tubes" precum si alte surse profesionale.  
Exista tot felul de metode asemanatoare, mai simple sau mai complexe, dar m-as feri de surse ale caror empirism este clar. Sunt cativa cetateni care ei stiu intotdeauna totul si evident mai bine decat altii; deobicei abordarile lor sunt in spiritul lui "merge si-asa".  
Dar daca ai timp si chef, poti citi :  
....si restul librariei de la EIMAC/CPII. 
De asemeni o sursa de foarte mult bun simt este la:
Daca stii franceza, iti recomand insistent cea mai competenta sursa in materie de GU-74b:
Daca ai intrebari, iti stau oricand cu mare placere la dispozitie. 
73  Morel 4X1AD ex.YO4BE “
            Personal am folosit prima varianta, cea de-a doua mi s-a parut mult mai laborioasa si trebuie sa recunosc ca stau prost cu rabdarea. Cert este ca facind pasii exact ca acolo succesul operatiunii a fost garantat.
            Daca subiectul supus atentiei va fi de folos vreunui radioamator roman sau din afara YO nu pot decit sa ma bucur ca  am am readus in atentie  o informatie cunoscuta de mult timp si pot ajuta asa cum am fost ajutat atunci cind aveam nevoie.
Cu stima,  Cornelius YO4DW ( ex YO4DIJ )



joi, 14 februarie 2013

Modificare etaj final profesional YO4BXX

Partea a-I-a
Modificare etaj final profesional YO4BXX

As vrea sa fiu si eu alaturi de radioamatorii constanteni. Sa postez diverse comentarii in legatura cu activitatea mea,  referitor la constructii, concursuri, comentarii la evenimentele YO.
            Pentru inceput vreau sa descriu felul in care trebuie sa ma descurc cu transformarea unui etaj final profesional. A functionat pe diverse frecvente fixe intre 1,6 si 25 MHz. Practic este o statie navala pe care mi-a dat-o un amic YO4 acum vreo 12 ani.  E compusa din 4 sertare. Cel de jos e redresorul, apoi partea de receptie, partea de emisie nivel mic si ultimul, cel de sus este finalul de emisie. Alimentarea se face cu tensiune de 24 V, este in comutatie si livreaza tensiunile necesare de 5V, 12V, 42V si 2000V. (Foto 1) 


Sertarul de receptie (Foto 2,3) este format din panoul frontal si etajele functionale pe 11 placi de circuit imprimat, la fel si excitatorul (Foto4). Etajul final (Foto 5,6) are un tub ceramic 3CX400A (8874) de 400W.






Eu am inceput sa iau fiecare placa in parte si sa-i scot schema ca sa stiu ce am de facut si cum sa o adaptez la benzile noastre. Shema este foarte sofisticata si cu peise de nota 10. Este facuta de firma ITT. Pe receptie a trebuit sa refac complet etajul de intrare caci circuitele erau de banda larga sip e alte frecvente. La fel si mixarile. Am reusit sa fac in felul urmator: Semnalul de intrare este mixat intr-un mixer inelar cu semnalul de la bucla PLL si trece printr-un filtru de 63.078KHz, apoi trece printr-un mixer cu Trz. 40.673 ce primeste semnal de la un VFX pe 58.078MHz, trece prin doua filtre de 5.oooMHz, detectorul de produs si apoi AF-ul. Ceva asemanator si pe emisie. Mi-a luat peste un an sa scot schemele necesare fiecarei placi, sa fac modificari de frecventa ca sa obtin benzile noastre de frecventa, schema fiind foarte complexa, facuta profesional de ITT. Iar piesele de foarte buna calitate!!!
 In 2003 cand am ajuns cu modificarile la etajul final de 400W, am cumparat cu sotia terenul de la Techirghiol si s-a rupt filmul! Nu am mai reusit sa mai fac modificarile dorite de mine la statie. In vara lui 2005 s-a terminat de construit casa, toamna ne-am mutat definitiv din Constanta si am inceput sa crosetez ,,doi pe fata, doi pe dos`` prin curte si prin casa. Erau foarte multe de facut. Este mare deosebire intre viata de la apartament si traiul de la curte. La curte niciodata nu termini treaba. M-am consultat cu YO4ASV si cu YO4SI si prin 2008 am montat o antena dipol 20x20metri dar in zigzag, caci suprafata terenului si asezarea casei nu-mi permiteau mai mult. Prin martie 2010 am cumparat de la LCCOM un FT897D, iar statia navala a ramas si mai la urma. Mereu spuneam ca o sa ies la pensie si o sa o termin atunci…
La pensie am iesit in noiembrie 2010 si abia acum, in 2013 m-am hotarat sa dau atacul la finalul de 400W de la statia navala. Nu pot folosi alimentatorul in comutatie ca nu are sens si in plus face un zgomot – tziuit- deranjant. Trebuie sa fac un alimentator clasic si sa utilizez piesele care se se vor potrivi la noua schema.
Saptamana viitoare am sa-ti scriu ce am mai facut practic la alimentator.
Toate cele bune. YO4BXX Cornel       0744-575.530      0241-735553

                                                                                                                         14.02.2013


Partea a-II-a


Am defrisat etajul redresor si trebuie acum sa incep cu partea mecanica: sasiu si cutie pentru alimentator. In foto 7 este filtrul de alimentare pentru 24V al redresorului. Cateva spire pe un tor de ferita. Firul rosu de plus are 3 spire, firul negru de minus 3 spire, fiecare fir decuplat la masa printr-un condensator de 2,2μF. Pe o carcasa de fibra de sticla cu diametrul de 25mm sunt bobinate doua infasurari – una pentru plus, cealalta pentru minus – cu sarma de cupru cu diametru de 3mm = cate 15 spire. Urmeaza un condensator electrolitic de 4500μF. In foto 7 acolo unde este prins condesatorul electroltic era comutatorul de pornire – firele erau prinse cu 4 suruburi.

 Deci practic este un filtru П pe fiecare brat de alimentare, intre tor si bobina este condensatorul de 2,2μF iar la celalalt capat de bobina este condensatorul de 4500μF. Acest filtru o sa-l inchid intr-o cutie metalica si o sa-l intercalez intre alimentatorul de 13,7V si FT 897D.
Am lasat deoparte circuitele de alimentare si am trecut la etajul final unde am unele nelamuriri. Neavand schema originala, am incercat sa ma descurc singur si am facut interpretarile in felul meu. In momentul de fata am reusit sa definitivez schema la etajul prefinal si acum am schemele la tot etajul final. Incerc sa scriu cateva cuvinte despre fiecare.
Schema de prefinal foto 8.

 Semnalul primit de la sertarul Tx este amplificat de tranzistorul V01 (tip 2N5641 - dupa catalog pana la 7W) si V02 (tip PT9783 – dupa catalog in jur de 50W). In colectorul lui V02 este un tor cu diametrul de 40 cm, cu 5 spire - cablu coaxial subtire din teflon, tresa este conectata intre alimentare si colector iar  firul de mijloc intre colector si iesire. Placa de circuit foto 9 este montata pe un radiator din aluminiu. V01 si V02 sunt montati pe radiator, iar contactele pe placa de circuit imprimat.

Schema cu tubul final este in foto 10.

 Semnalul de la placa prefinal ataca direct catodul tubului final 8874. Schema are in  compunere: un etaj detector; un comparator (care actioneaza cele 3 motorase de la acordul automat); un etaj ALC. In figura 11 este o completare la schema, felul cum este conectata grila de comanda, cum este alimentat filamentul.

Acordul se face atat manual cat si automat. Sunt 3 motorase, unul actioneaza comutatorul de benzi, al doilea condensatorul variabil din placa, iar al treilea condesatorul variabil de antena.
Ceeace nu stiu, este cum sa atac finalul, avand o statie FT 897D. In baza lui V01, a lui V02 sau in torul din catod? Etajul este de banda larga. Cum este mai bine? Intrebari, intrebari…
Zilele urmatoare voi lucra la partea de alimentare, sper sa o termin intr-o saptamana si sa descriu mai departe ce am facut.

Toate cele bune. 
                                                                                                                               Publicat 21.02.2013



vineri, 8 februarie 2013

FOSTI MEMBRI AI RADIOCLUBULUI ,,RADU BRATU'


FOSTI MEMBRI AI RADIOCLUBULUI ,,RADU BRATU''
( actualizare 01.03.2018 )

1. YO4GAB   OPRESCU VALENTIN - SK
2. YO9FHB   BEIA ZENOVE - Retras la cerere - ramane membru asociat
3. YO4FNG   BABI LIVIU - Retras la cerere - ramane membru asociat
4. YO4HHA   DUMITRIU VLADIMIR - Retras la cerere 
5. YO4HKH   MIHAI VICENTIU DANIEL - Retras la cerere - ramane membru asociat
6. YO4AB      IORDANESCU MARCEL - SK
7. YO9HSW  IVANCEA GEORGE - Retras la cerere 
8. YO4CSF   PETREA MARIAN - SK
9. IK2XNW   SORDI GIANLUCA - plecat definitiv in Italia - ramane membru asociat
10. YO4SI    RUCAREANU MIRCEA - nu doreste sa fie membru undeva, doreste libertate totala, fara implicare directa ( intre timp s-a razgandit si este membru al CSM Craiova !!! )
11. YO4FYQ CIOROVAN CLAUDIU - transferat la cerere ca sportiv la clubul Petrolul Ploiesti - ramane membru asociat
12. YO4GAO - FEFEA SORIN - Retras la cerere
13. YO4GVG - FEFEA RODICA - Retras la cerere
14. YO4NAT - DINESCU-CRACIUN STEFAN - exclus pentru neplata cotizatiei si lipsa de activitate
15. YO4IAO POPOVICI COSTINEL - exclus pentru neplata cotizatiei si lipsa de activitate
16. YO4IAP POPOVICI ELENA - exclusa pentru neplata cotizatiei si lipsa de activitate


NOTA.
Unii dintre fostii membrii ai Radioclubului Radu Bratu, raman ca asociati in Asociatia Radioclubul Radu Bratu ca urmare a prevederilor legii privind asociatiile si fundatiile.  Iesirea din randul asociatilor se poate face la solicitarea scrisa a acestora ce se supune hotararii adunarii generale a asociatilor,  hotarare ce este supusa atentiei hotararii unei instante de judecata.

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA AL RADIOCLUBULUI “RADU BRATU”




REGULAMENTUL
DE ORDINE INTERIOARA AL RADIOCLUBULUI “RADU BRATU”


1.      Reamintiti-va intotdeauna ca ati intrat in radioclub pe baza de vointa liber exprimata dupa consultarea STATUTULUI asociatiei , ceea ce face ca respectarea prevederilor prezentului regulament sa fie OBLIGATORIE pentru toti membrii sai, fara exceptie;

2.      Aderarea la club se face pe baza de CERERE TIP care devine valida dupa aprobarea in sedinta Consiliului Director cu unanimitate de voturi ale. Consiliul Director isi rezerva dreptul de a selecta noii membrii ai radioclubului;

3.      Taxa de inscriere in radioclub este de 100 lei RON ( 1.000.000 lei vechi );

4.      Cotizatia lunara este de 5 lei RON  si se plateste in perioada 25 – 30 ale lunii curente pentru luna urmatoare;

5.      Neplata la timp sau deloc a cotizatiei timp de trei luni consecutive , in conditiile in care se repeta de cel putin 3 ori sau de 2 ori consecutiv, duce la EXCLUDEREA automata din radioclub fara posibilitatea de a va reinscrie;

6.      Plata cotizatiei lunare se poate face anticipat pe cate luni doriti sa o faceti;

7.      La intrarea in club membrii primesc automat o copie a STATUTULUI si a prezentului regulament de ordine interioara si trebuie sa depuneti o copie a autorizatiei de radioamator pe care o detineti si sa faceti dovada achitarii taxei de utilizare a spectrului radio catre A.N.C.O.M..;

8.      Toti membrii radioclubului primesc automat , in mod gratuit, o adresa de mail in formatul indicativ@krb.ro pe care vor primi automat toate informatiile referitor la desfasurarea activitatii radioclubului sau informatii private;

9.      Programul saptamanal al radioclubului este : MIERCURI 17.00-20.00; SIMBATA 10.00 – 13.00

10.  Statia radio poate fi operata de orice membru al radioclubului pe timpul programului stabilit;

11.  Statia radio poate fi operata in competitiile interne si internationale numai de membrii clubului stabiliti de Consiliul Director in baza strategiei de competitie si experientei operatorilor;

12.  Nu se pot achizitiona aparatura sau materiale de inventar decat dupa ce achizitia a fost aprobata in Consiliul Director, in limita sumelor stabilite si aprobate in Adunarea Generala.

13.  Eliberarea chitantelor fiscale catre membrii pentru incasarea taxei de membru si a cotizatiei lunare este obligatorie. Puteti refuza efectuarea unei plati daca nu se elibereaza pe loc chitanta fiscala;

14.  Toate propunerile, initiativele, sugestiile ce tin de buna desfasurare a activitatii radioclubului facute de membrii acestuia se vor discuta in sedinta lunara a Consiliului Director si hotararile vor fi comunicate initiatorilor prin corespondenta scrisa cu luare la cunostinta sub semnatura sau pe internet pe site-ul oficial al radioclubului;

15.  QSL-urile membrilor radioclubului sosite prin F.R.R. se pot ridica de la sediul in ritmicitatea sosirii pe diverse cai de la BU;

16.  In fiecare zi de miercuri la sediul radioclubului va fi un operator din membrii acestuia pentru preluarea si confirmarea QTC-ului. Operatorul se stabileste la propunerea Directorului executiv prin consultare cu vicepresedintele asociatiei;

17.  La sedintele ordinare ale Consiliului Director pot participa la cerere oricare din membrii radioclubului fara drept de vot in calitate de observatori;

18.  La retragerea din radioclub sumele subscrise nu se restituie;

19.  Daca ati operat statia de club in concurs, la terminarea acestuia aveti obligatia de a lasa curat                   ( scrumiera curatata si spalata,  PET-uri aruncate, pahare de plastic, etc ).

Consiliul Director


        ( Aprobat in Adunarea Generala din 01.10.2005 )