CUM FORMAM CORECT UN TUB
METALO-CERAMIC TIP GU 74b
Acum mai bine de o luna amplificatorul liniar cu 2xGU74b pe care il folosesc uneori la dx construit cu ani in urma de cel ce a fost Iordanescu Marcel YO4AB ( sk ) a inceput sa dea semne de oboseala. La prima aspectare una din lampi isi schibase culoarea devenind vinetie! Era clar ca putea fi o potentiala cauza. Un telefon si fuga la catometrul lui Gelu Radulescu YO4AUP, un pasionat constructor si experimentator de amplificatoare liniare cu lampile din PA. La masuratoare cea scimbata la culoare …moarta, cealalta la cca 80%. Solutia : ori una cu acelasi curent ca cea ce mai functiona ( 290 mA) sau doua noi. Cum la masuratoare dusesem si o a treia lampa ce o aveam de ceva timp si la masuratoare arata parametri de “ nou” solutia potentiala a fost o a doua lampa noua. Unde o gasim?
Dupa ceva cautari pe internet si la rubrica vinzari de pe Radioamator.ro, telefoane pe la cunoscuti, m-am dezumflat! Ori preturi prohibitive in YO la marfa declarata “ noua” ori solutia de peste ocean total de neacceptat ca pret cu lampi fabricate acolo, dar sigur noi. Intimplarea a facut sa stau de vorba la telefon cu un radioamator din Constanta pe un alt subiect si am cerut un sfat referitor la “ durerea “ mea. Surpriza!! OMUL ( merita din plin majusculele! ) mi-a oferit si dat o lampa noua , avertizindu-ma totodata ca trebuia formata.
Aveam acum doua lampi in parameri de nou. Stiam de la cei ce construiesc amplificatoare cu tuburi metalo-ceramice ca acestea nu se baga pur si simplu in soclu si se pun in emisie, desi s-a cuibarit ideea auzita ca folclor ( potential adevarat ) ca “ rusii” acolo unde le folosesc ( armata ) nu au timp de formari si le inlocuiesc pur si simplu si la treaba. Ar fi fost pacat ca dupa norocul de a avea prieteni adevarati aici printre radioamatorii constanteni, sa-mi bat joc de ele stricindu-le printr-o punere in exploatare aiurea. Am cautat pe internet info referitoare la subiect si am gasit. Dar cite articole atitea pareri, desi in unele parti ideile corespundeau.
Mi-am adus aminte de o discutie cu mentorul nostru Radu Bratu YO4HW ( sk ) despre tuburile GU 81M pe care o purtase cu bunul lui prieten Morel Grunberg 4X1AD ( ex. YO4BE ) si care il lamurise despre cum se folosesc lampile in general si in special despre lampile metalo-ceramice folosite de un amplificator american ce sosise cu ceva timp in urma la fostul radioclub Judetean Constanta. Am trimis un e-mail la Morel si raspunsul a fost prompt, la subiect si am rezolvat in 72 ore formarea tuburilor GU 74b si punerea lor in functiune. I-am cerut lui Morel permisiunea de a publica si spre stiinta altora ce potential ar putea avea nevoie de aceasta informatie.
Redau e-mail-ul de la Morel asa cum a venit el:
“Salut Cornelius,
Intr-adevar, problema conditionarii (formatarii) tuburilor de putere este abordata in foarte multe feluri, din pacate, dupa principiul "cu cat am mai putine cunostinte tehnice, cu atat vorbesc mai mult".
Eu as putea sa-ti fac o dizertatie intreaga (bazata in special pe recomandarile firmei Eimac) in ceea ce priveste conditionarea tuburilor dar si pe experienta mea cand am servit in calitate de consultant tehnic, o retea de broadcasting locala.
Presupun insa ca nu simti nevoia sa citesti sute de pagini si sa tragi concluzii, asa ca am sa fiu scurt.
Unii baga toate tuburile in aceiasi salata in loc sa le trateze conform specificului constructiei interne, a geometriei grilelor, filamentelor si anozilor sau a materialelor diferite folosite. Tuburile de sticla cu incalzire directa/indirecta, tuburile metaloceramice obisnuite de pana la 5kW sau tuburile alimentate cu mai mult de 3kV la anod, fiecare trebuie tratate diferit.
Conditionarea tuburilor se face din motive: a. depozitarea indelungata (peste 1 an) si b. depozitarea incorecta (in pozitii orizontale). In opinia mea, toate tuburile trebuie conditionate daca a trecut mai mult de un an de la cumparare sau stocare.
Cea mai simpla metoda de bun-simt tehnic (minimul obligatoriu de facut) pentru metalo-ceramice este urmatoarea :
1. se conecteaza tensiunea de filament nominala si ventilarea tubului pentru 12-24 de ore. Nici o alta tensiune nu este conectata (anodica, grila 2, grila 1).
2. se conecteaza restul tensiunilor pentru 10-12 ore fara sa se treaca pe emisie
3. se trece pe emisie fara nici o excitatie pentru 2-3 ore, transceiverul sa fie chiar inchis, pentru siguranta. Se observa doar curentul de repaus al tuburilor, Ia0.
4. se porneste transceiverul si se face acordul liniarului cu 1/3 din puterea de excitatie normala (sa zicem 20W in loc de 60W)
5. se trece in CW pe pozitia "puncte" si se emite cu putere mica 15 minute
6. Se trece la puterea de excitatie normala , se reface tuningul si se poate lucra obisnuit in continuare
Nota A: ATENTIE la tensiunile inalte din amplificator.
Nota B: nu se conecteaza NICIODATA in acelasi timp filamentele si restul tensiunilor. Pentru GU-74b recomand ca filamentele sa se incalzeasca minimum 3 minute inainte de pornirea celorlate tensiuni.
Daca esti grijuliu si pedant (la preturile actuale ale tuburilor, merita sa fii asa), o metoda si mai buna este urmatoarea:
1. se deconecteaza transformatorul/transformatoarele de tensiune anodica, grila ecran si grila 1 de la 220V si se lasa doar trafo de filament conectat.
2. se conecteaza amplificatorul la retea prin intermediul unui variac (autotransformator) . Tuburile nu sunt bagate inca in soclu. Se inseriaza temporar in serie cu tensiunea de filament o rezistenta de putere de 2-3 Ohm. Se regleaza variacul in asa fel ca tensiunea de filament sa fie de circa 3-4V. Se introduc tuburile in soclu si se lasa alimentate pentru 1-2 ore, ventilatorul/turbina trebuie sa raceasca permanent.
3. se mareste tensiunea de filament la 6V si se lasa pentru 1 ora.
4. se mareste tensiunea de filament la 9V si se lasa pentru 1 ora.
5. se mareste tensiunea de filament pana la cea nominala de 12.6V si se lasa 12-24 de ore sa functioneze cu ventilatorul pornit.
6. se opreste amplificatorul si se scot tuburile din soclu.
7. se conecteaza amplificatorul la 220V astfel: transformatorul de filament direct la 220V iar primarul transformatorului/transformatoarele de anodica si grile ecran si grila 1 se conecteaza la variac care se regleaza in asa fel ca toate tensiunile inalte sa fie de circa jumatate din nominal ( ex.1 kV anodica si 150V ecran). Se noteaza pozitia variacului pentru aceste tensiuni. Se deconecteaza amplificatorul de la 220V. Se conecteaza temporar o rezistenta de putere de cativa zeci de ohmi (ex. 20-50 Ohm la 20W) serie cu tensiunea anodica.
8. Variacul este inchis (pe 0) = deci toate tensiunile inalte sunt 0. Se introduc tuburile in soclu si se porneste amplificatorul si se lasa filamentele sa se incalzeasca minimum 3 minute.
9. Se trece variacul pe pozitia notata mai inainte in care tensiunile inalte sunt cam jumatate din nominal. Ventilatia merge permanent. Se lasa amplificatorul sa mearga 6-12 ore cu filament cu tensiunea nominala iar tensiunile inalte la jumatate. Nu se trece pe emisie.
10. dupa 12 ore Se actioneaza variacul gradat cu inalta tensiune pana la valoarea nominala. Se lasa asa cca. 10-12 ore.
11. Se deconecteaza amplificatorul de la retea, se deconecteaza cele doua rezistente temporare din filament si anod precum si variacul.
12. Se incalzesc filamentele 3 minute si se conecteza inalta tensiune la valoarea nominala pentru 1 ora.
13. dupa 1 ora, se trece pe emisie fara excitatie (de preferat ca transceiverul sa fie deconectat) in asa fel ca sa vedem doar curentul anodic de repaus si se lasa asa pentru 1 ora.
14. dupa 1 ora, se conecteza transceiverul si se aplica DOAR 1/3 din excitatia obisnuita, se acorda liniarul la putere mica. Se emit puncte in CW in mod intermitent pentru cca. 15 minute.
15. Se poate trece la excitatie nominala, se reface tuningul pentru putere nominala de iesire si totul este gata de lucru.
Nota A: ATENTIE la tensiunile inalte din amplificator si la variac.
Nota B: sistemul de racire este conectat in tot timpul incercarilor de mai sus
Usoare modificari trebuie facute la procedura daca conceptia alimentatorului tau este alta decat cea clasica cu un trafo separat de filament si trafo separat pentru tot restul tensiunilor inalte.
Sunt constient ca procedura poate parea complicata din cauza ca ti-am detailat-o pas cu pas. Insa investitia de timp se merita: in primul rand ai evitat defectarea unui tub "amortit" de ani multi de stocare, cu elementele distorsionate geometric de gravitatie si cu vacuumul partial afectat. In al doilea rand, ai marit foarte mult durata de viata a tubului, facandu-i rodajul cum trebuie. Tuburile metaloceramice sunt ca femeile: merg bine daca le incalzesti TREPTAT si le iei cu incetisorul. Toti pasii detailati au fost facuti ca sa sa se evite fenomenul de "inrush" - cand tubul e rece si/sau nefolosit, poate lua de 5-10 ori mai mult curent la conectare la filament ceea ce duce ori la intrerupere ori la deteriorare severa. Iarna este si mai pregnant acest fenomen. La fel si in anod, am introdus rezistenta de limitare la prima conectare la HV contra descarcarii (arcului) care se poate produce cand vidul nu este perfect sau elementele sunt distorsionate. Daca intelegi principiul destul de simplu al conectarii gradate la tensiuni, refacerea vidului si evitarea arcurilor interne de inceput, atunci nu mai pare complicata toata procedura.
Ce metoda vei alege, depinde de tine. Recomandarile de mai sus iau in consideratie ceea ce se numeste "good engineering practices" si recomandarile Eimac din cartea lor "Care and feeding of RF Power grid tubes" precum si alte surse profesionale.
Exista tot felul de metode asemanatoare, mai simple sau mai complexe, dar m-as feri de surse ale caror empirism este clar. Sunt cativa cetateni care ei stiu intotdeauna totul si evident mai bine decat altii; deobicei abordarile lor sunt in spiritul lui "merge si-asa".
Dar daca ai timp si chef, poti citi :
....si restul librariei de la EIMAC/CPII.
De asemeni o sursa de foarte mult bun simt este la:
Daca stii franceza, iti recomand insistent cea mai competenta sursa in materie de GU-74b:
Daca ai intrebari, iti stau oricand cu mare placere la dispozitie.
73 Morel 4X1AD ex.YO4BE “
Personal am folosit prima varianta, cea de-a doua mi s-a parut mult mai laborioasa si trebuie sa recunosc ca stau prost cu rabdarea. Cert este ca facind pasii exact ca acolo succesul operatiunii a fost garantat.
Daca subiectul supus atentiei va fi de folos vreunui radioamator roman sau din afara YO nu pot decit sa ma bucur ca am am readus in atentie o informatie cunoscuta de mult timp si pot ajuta asa cum am fost ajutat atunci cind aveam nevoie.
Cu stima, Cornelius YO4DW ( ex YO4DIJ )
